Călătorii în Lumea Mea
Meditații zilnice — prin natură, sport și liniște
Fragmente din drumul zilnic — momente oprite în timp, locuri care au spus ceva, tăceri care au vorbit mai tare decât orice cuvânt.
01.08.2026
Azi am sarit cu parasuta impreuna cu cele trei fete ale mele. Cateva secunde de cadere libera, apoi liniste totala sub parasuta deschisa — si undeva intre frica initiala si bucuria de dupa, am inteles din nou ceva simplu: curajul nu inseamna sa nu-ti fie frica, ci sa sari oricum, mai ales cand ai langa tine oamenii care conteaza cel mai mult.
Citeste articolul:Patru mii de metri si golul dinaintea gandului
29.07.2026
Azi m-am plimbat prin padure. Am vorbit singur, cu voce tare, despre lumea interioara — cat de bogata poate fi cand ii dai spatiu sa se arate. Dimineata are o putere pe care o ignoram prea des: e momentul in care resursele noastre interioare sunt cele mai limpezi, inainte sa le acopere graba zilei.
Viata ramane imprevizibila. Dar am inteles ceva simplu: nu am nevoie sa stiu ce urmeaza, ci doar sa stiu ce port cu mine cand vine.
21.07.2026
“Dimineata asta nu am avut un scop. Doar padurea, doar copacii, doar pasii. Uneori cel mai profund lucru pe care il poti face este sa nu cauti nimic — sa lasi lucrurile sa te gaseasca ele pe tine. Am intrat printre copaci ca un om obisnuit. Am iesit putin mai linistit. Atat. A fost de ajuns.”
20.07.2026
“In dimineata aceea nu era cafea, nu era fum. Parea ca lipseste ceva. Nu lipsea nimic — era doar spatiu acolo unde obisnuiam sa pun ceva. Uneori rutina ne protejeaza. Alteori ne ascunde de noi insine. A fost o dimineata goala in sensul bun — cum e o camera curata in care, in sfarsit, auzi ecoul.”
19.07.2026
“Dimineata la rau. Cafeaua calda, mintea — mai putin. Confuzia nu m-a speriat. Am invatat sa o prefer confortului fals — e semnul ca ceva se misca inauntru, ca o intrebare isi cauta forma. Raul curge indiferent. Nu stie de indoielile mele. Si totusi, ceva din ritmul lui m-a adus inapoi. La capatul acelei dimineti tulburi am inteles din nou ce stiam deja: nu ai nevoie sa ai claritate ca sa mergi inainte. Ai nevoie doar sa ai incredere in vocea care niciodata nu a mintit — cea dinlauntru.
Confuzia trece. Busola ramane.”
10.07.2027 Fagarasfest
“Ziua 1. Am pus cortul, am pus jos tot ce nu era necesar. Un traseu scurt prin padure — nu ca sa ajung undeva, ci ca sa incep sa aud ceva. Festivalul a trecut pe langa mine ca un val. M-am uitat, am zambit, m-am retras. Seara, in cort, singur cu gandurile mele — mi-am amintit ca linistea nu e absenta. E prezenta ta, in sfarsit neintrerupta.”
11.07.2027 Fagarasfest
“Ziua 2. Am urmat raul — nu harta. Pas cu pas, cascada dupa cascada, pana la cabana. Traseu lung, greu, exact cat trebuia sa fie. Undeva pe drum, intre doua respiratii grele, au aparut amintiri. Alti munti, alti ani, acelasi om — putin mai tanar, la fel de curios. Seara, festivalul a fost fundalul. Conversatia adevarata a fost din nou cea fara cuvinte — eu cu mine, la capatul unei zile care a meritat fiecare pas.”
12.07.2027 Fagarasfest
“Ziua 3. Drumul inapoi. Muntele te primeste cu generozitate. Te lasa sa pleci cu discernamant — iti da exact cat ai fost pregatit sa primesti. In masina, linistea era diferita. Nu cautata, ci asezata. Ca dupa o conversatie lunga cu un prieten vechi.“
06.07.2026
“Unii isi lasa mintea in paragina. Altii o ingrijesc in fiecare dimineata, ca pe o gradina. Recolta e diferita.”
07.07.2026
“Curiozitatea nu e slabiciune. E singurul instrument cu care omul isi sapa mai adanc in sine.”
18.07.2026
“Trei zile. Doua pe drum, una langa mare. Rasaritul nu l-am fotografiat. L-am privit. Sunt lucruri care nu se pastreaza in telefon — se pastreaza in om. Cu Carmen pe faleza, pasii erau lenti. Nu grabeam spre nimic. Uneori asta e tot ce ai nevoie — omul potrivit langa tine si orizontul in fata. Fetele au aparut o clipa pe plaja — zgomotoase, vii, ale noastre. Am zambit fara sa stiu de ce. Sau poate stiam prea bine. Marea nu ti se explica. Se traieste. Si uneori, o singura zi ajunge cat un an intreg.”
05.07.2026
“Am jucat atatea roluri incat am uitat cine le joaca. Intoarcerea la sine nu e abandon — e singurul act de curaj real.” C. G. Jung
03.07.2026 Fetele isi depasesc limitele la alergat
04.07.2026 Un nou inceput
03.07.2026 Spiridusul
01.07.2026 Pitesti
Primul video test. Rasaritul